Uncategorized @ro

Isi mai aduce aminte cineva de motivatia intrinseca?

Intrinsic-MotivationNu imi aduc aminte de nicio sedinta referitoare la recompensarea personalului in care sa nu fi discutat despre ordine, recompense materiale, premii si alte stimulente asemanatoare. Sigur, asa cum spunea Scott Adams (creatorul seriei de benzi desenate Dilbert): „Let’s be honest: work sucks! At least compared to the alternatives. If it wouldn’t be like that, we shouldn’t have to pay people to show up for work!”. Asa este, oamenii vin la lucru pentru salariu, dar oamenii sunt mai complecsi de atat.

Exista doua feluri de motivatie: intrinseca si extrinseca.

Suntem motivati intrinsec sa facem ceva atunci cand facem acea activitate pentru ca ne place, pentru ca ne provoaca emotional si intelectual, atunci cand o facem pentru activitatea in sine si nu pentru beneficii sau recompense care ar putea fi castigate.

Motivatia extrinseca apare atunci cand facem ceva datorita unui stimul exterior, cum ar fi pentru ca ne-a cerut-o familia, sau seful, sau pentru o recompensa financiara sau de orice alt fel, pentru ca ni s-a spus ca avem nevoie pentru sanatatea noastra etc.

Multi oameni sunt pasionati de profesia lor si de unele activitati pe care le intreprind la serviciu. Multi sunt constienti ca sunt legati de compania pentru care lucreaza, cel putin la nivel de interes de scurta durata si toti au un sistem de valori.

Oamenilor le place sa lucreze la proiecte interesante, cu oameni care le plac, le place sa simt ca au o contributie la ceva mai semnificativ decat o simpla tranzactie comerciala (cum e munca pentru salariu).

Poti sa te adresezi motivatiei intrinseci ademenindu-i in proiecte care le plac, lasandu-i sa-si aleaga sarcini pe care le considera intelectual provocatoare. Poti sa te adresezi oamenilor cerandu-le sa contribuie prin munca lor la cauze in care ei cred, cum ar fi libertatea, ecologia, spiritul civic, daca poti lega activitatea firmei de asemenea cauze.

Sigur ca e mai dificil decat sa dai ordine, sa ameninti cu concedierea si sa ii ademenesti cu mariri salariale, dar efectul este net superior. Motivatia intrinseca bate oricand motivatia extrinseca. Un astfel de demers e bun pentru angajati, e bun pentru companie si e bun si pentru sef: gasindu-le o cauza oamenilor tai, iti vei gasi o cauza pentru tine!

Marian Hanganu

Marian Hanganu

I am a professional in marketing and sales. I am proud of being called a salesman. I am a free man. I am a father and a husband.

2 Comments

  • Ciprian spune:

    Sunt total de-acord cu tine! Avand in vedere ca motivatia extrinseca nu poate fi eliminata din ecuatie, orice manager de calitate trebuie sa caute echilibrul intre cele doua tipuri de motivatie pentru fiecare din oamenii pe care-i conduce.

    Problema, din punctul meu de vedere, este cel mai adesea legata de abilitatea managerilor directi de a identifica talentele (care pot fi folosite pentru a genera motivatie intrinseca) si non-talentele (care trebuie compensate prin motivatie extrinseca) oamenilor din echipa, pentru a echilibra balanta.

    Nu oricine poate fi star performer in orice rol, dar prin motivarea echilibrata, pozitionarea corecta pe activitati sau proiecte apropiate de inclinatiile intrinseci si orientarea spre roluri in care talentele individuale aduc plus valoare, motivatia se poate transforma intr-un motor care se auto-alimenteaza. Cel putin pentru perioada de timp in care acest echilibru este pastrat.

    Spre bucuria mea, am apucat o astfel de perioada in cariera mea, ceea ce ma face sa ma simt norocos, pentru ca atunci cand voi mai fi in aceasta situatie o sa o identific foarte usor.

Leave a Reply