Recent am schimbat IT-ul pentru „sanatate”, respectiv am intrat pe piata serviciilor stomatologice. Medicii sunt oameni interesanti. Ce mi-a atras imediat atentia, a fost numarul mic al medicilor care se considera vanzatori.
In primele zile am tot fost corectat cand spuneam „clienti” in loc de „pacienti”. Acum m-am mai obisnuit. Intr-un fel, medicii au dreptate: fiecare client este in primul rand pacient si ar trebuie tratat ca atare. Pentru un medic reputatia este cruciala (oare numai pentru medici?) si nimeni nu si-ar dori sa fie tratat de cineva care ii va propune tratamentul cel mai scum si nu cel mai potrivit pentru problema lui medicala.
Este aici o dihotomie (DIHOTOMÍE, dihotomii, s. f. 1. (Log.) Diviziune în două părți a unui concept, fără ca acesta să-și piardă înțelesul inițial.), adica medicul de libera practica este simultan doctor si vanzator, iar asta nu constituie un conflict de interese, daca este abordat etic.
Medicul care nu-si vinde serviciile eficient, adica nu-si prezinta oferta pacientilor potentiali ii lipseste pe acestia de serviciile medicale de care au nevoie. Asta nu e bine, e rau!
Medicul care nu vinde planul de tratament cel mai potrivit pacientului sau, pentru ca este incapabil de persuasiune, il lasa pe acesta sa aleaga un plan de tratament mai putin benefic sanatatii acestuia, sau creeaza conditiile ca pacientul sa dezerteze din timpul tratamentului pentru ca nu este convins de justetea acestuia. Asta nu e bine, e rau!
Medicul care nu reuseste sa-si vanda serviciile la un pret suficient de mare, nu le face pacientilor niciun serviciu. Un medic care traieste „modest” nu e un ascet, ci un incompetent, caci nu va avea bani suficienti pentru pregatirea medicala continua, pentru cumpararea de aparate performante si de materiale de calitate. O practica medicala frugala poate fi o capcana a mortii pentru pacienti.
Acum, inlocuiti mai sus medicul cu avocatul, notarul, expertul financiar, consultantul, trainerul, antrenorul etc si veti obtine acelasi lucru: un vanzator! Cu cat recunosc mai repede ca sunt vanzator, cu atat cei cu meserii liberale pot trece la imbunatatirea abilitatilor lor si la imbunatatirea practicii lor.
Neacceptarea etichetei de vanzator se datoreaza imaginii publice proaste a tagmei vanzatorilor, dar este o stereotipie, o parere preconceputa care tine inlantuita capacitatea de munca a milioane de oameni din intreaga lume. Iata ce crede internetul despre vanzatori: click aici fata de avocati click aici sau dentisti click aici.
Faptul ca multi oameni au o parere gresita nu constituie un argument pentru adevar. Adevarul nu se pune la vot.
„Cand ai in mana un ciocan, toate lucrurile par a fi niste cuie” Daca vrei sa aplici paradigma asta a pietei libere in sanatate, fie. Sunt destui medici care sunt doar niste „vanzatori” de servicii.
Dar pentru majoritatea, relatia medic-pacient este marcata de o puternica asimetrie a informatiei, iar medicul e responsabil de mai mult decat de a face o oferta. O alegere gresita poate inseamna o problema foarte grava pentru „client” care, cel mai adesea, nici nu are destul timp la dispozitie pentru a compara cu alte oferte. La polul opus, cine il opreste pe medic sa aleaga o varianta care inseamna pentru el un profit maxim cand, de fapt, pacientul nu are nevoie de respectiva solutie?
In nicio alta piata, decizia „vanzatorului” nu are implicatii asa de importante asupra sanatatii „clientului”, asa ca lasa-i sa vorbeasca de pacienti, nu de clienti.
New Black, ai dreptate cand atragi atentia asupra asimetriei informatiei. Acesta este motivul pentru care apelam la constiinta medicului cu „Juramantul lui Hipocrat”. Majoritatea medicilor pe care i-am cunoscut indeajuns de bine (cam 70%) cred ca asculta si vocea constiintei, nu numai pe cea a portofelului. Reputatia este importanta pentru un medic, un avocat etc. Cu cat sistemul este mai deschis, mai liberal, cu atat reputatia nepatata va fi mai importanta si va merita aparata chiar cu pretul scaderii devizului pentru unii pacienti/clienti. Insist insa asupra necesitatii de a se percepe in ambele ipostaze: de om de afaceri si de medic/avocat/consilier etc.